Ca abia ce mi-au rasarit in memorie (si cu ajutorul unor prieteni) pomenesc spre inregistrare in istorie cateva nemuritoare:
3. "Alfred Hugecock" - Giurcaneanu
2. "Best Before 2005" - Danez (OCS forever, bro!)
1. "Bulacu Lebedelor" - Luca
luni, 18 iunie 2007
vineri, 15 iunie 2007
Oh, those Frenchmen...
Pain aux chocolat, bagheta, foie gras, piata de fructe dimineata in Monmartre, mirosul de patiserie proaspata ushuit dupa colt de putregaiul nobil agatator de nari al branzeturilor, vinul rosu sec de pe valea Loirei, cognac-ul, champagne-a, ciocolatele de la Maxim's, toata moda, plimbarea pe Sena noaptea... pana si Turnul Eiffel asa impopotonat (da' tot impresionant) cu luminitze kitch cum e acum... si bistrourile din Saint Germain si cafenelele... toate au fost strivite in doua secunde de bolovanul absurd scos pe gura de un marketing manager compatriot cu cele minunate de mai sus.
Brusc, a reusit un "delete" galactic si in seninatatea lui a si confirmat - "oui, effacer" - cand omenirea ii mai lasase o sansa sa nu-si bata joc!!! Pai cum sa ii servesti (publicitar vorbind) mousse aux chocolat si el sa il imprastie prin farfurie si sa vrea niste iaurt (degresat) deasupra si putin zahar tos peste? Pai cine pune pepsi in vin de fapt, mah Musiu? Cine e buveur du n'importe quoi? Cine?
Nu e vorba de un pranz, ci de un spot. Un spot TV de un gen rar, ala care iese beton de la first edit... un spot pe care l-as fi trimis instantaneu la statii, pentru a fi sigur ca nu poate fi alterat.
Da' te pui cu francezu' parsiv? C'est tres, tres bien, bravo... jusque ( cum ar veni "DAR", adica acel cuvintel care ne mangaie cu tzurtzuri de gheata pe sira spinarii)... un pic, pic de sugestie. Atat a avut si el de (s)pus... o singura bomboana de coliva, de culoare fucsia, in mijlocul sufleului. Adica ce daca a aprobat spot in stil nordic si slice-of-life, cu pastrarea tensiunii si aparentei de realitate pana in ultimul moment cand vine poanta... sa punem totusi niste muzica, pentru ca sigur e mult mai interesant spotul !?!?!?! Niste muzica. Peste toata realitatea pe care ne-am chinuit sa o construim in zeci de ore de pregatire si studiere la detaliu. A rezolvat el cu o miscare sigura de mana peste masa cu cristaluri!
Sunt convins ca nu e prima data cand auziti ceva de genul asta - gesturi enorme din partea cate unui marketeer. Genul de om care se simte mai confortabil la studioul de post-productie decat in fatza a ceea ce ar trebui sa faca de fapt. Genul care mototoleste o catedrala pentru ca vrea neaparat sa-i futa o dunga rosie pe la mijloc si termopane ca izoleaza mai bien decat vitraliile (si are si garantie). Genul pe care, daca nu ma tine Dumnezeu, vi-l prezint diseara, la stirirle de la ora 5 - el victima, eu furios.
Brusc, a reusit un "delete" galactic si in seninatatea lui a si confirmat - "oui, effacer" - cand omenirea ii mai lasase o sansa sa nu-si bata joc!!! Pai cum sa ii servesti (publicitar vorbind) mousse aux chocolat si el sa il imprastie prin farfurie si sa vrea niste iaurt (degresat) deasupra si putin zahar tos peste? Pai cine pune pepsi in vin de fapt, mah Musiu? Cine e buveur du n'importe quoi? Cine?
Nu e vorba de un pranz, ci de un spot. Un spot TV de un gen rar, ala care iese beton de la first edit... un spot pe care l-as fi trimis instantaneu la statii, pentru a fi sigur ca nu poate fi alterat.
Da' te pui cu francezu' parsiv? C'est tres, tres bien, bravo... jusque ( cum ar veni "DAR", adica acel cuvintel care ne mangaie cu tzurtzuri de gheata pe sira spinarii)... un pic, pic de sugestie. Atat a avut si el de (s)pus... o singura bomboana de coliva, de culoare fucsia, in mijlocul sufleului. Adica ce daca a aprobat spot in stil nordic si slice-of-life, cu pastrarea tensiunii si aparentei de realitate pana in ultimul moment cand vine poanta... sa punem totusi niste muzica, pentru ca sigur e mult mai interesant spotul !?!?!?! Niste muzica. Peste toata realitatea pe care ne-am chinuit sa o construim in zeci de ore de pregatire si studiere la detaliu. A rezolvat el cu o miscare sigura de mana peste masa cu cristaluri!
Sunt convins ca nu e prima data cand auziti ceva de genul asta - gesturi enorme din partea cate unui marketeer. Genul de om care se simte mai confortabil la studioul de post-productie decat in fatza a ceea ce ar trebui sa faca de fapt. Genul care mototoleste o catedrala pentru ca vrea neaparat sa-i futa o dunga rosie pe la mijloc si termopane ca izoleaza mai bien decat vitraliile (si are si garantie). Genul pe care, daca nu ma tine Dumnezeu, vi-l prezint diseara, la stirirle de la ora 5 - el victima, eu furios.
sâmbătă, 9 iunie 2007
Adevarul - cea mai neverosimila intamplare
Probabil vi s-a intamplat si voua. Recent, am patit-o inca o data, cat sa am dovezi pentru dezvoltarea teoriei.
Ce se'ntampla? Vineri seara, dupa o zi plamadita intr-o debara de iad, ajung acasa si ma las prada dilemei - bar, darts si club in coada cu Frinculestii sau sangria pe terasa cu Didi si Florin? Evident, incep sa motzai pe canapea, caci indecizia e cel mai bun antreu pentru somn (si nu cel de apa dulce). Ce ma gandesc, inainte sa adorm de-a binelea, ia sa o sun pe My Beloved sa vad ce face - ea in Delta, in team building.
O sun, aflu ca e beton acolo si ca se distreaza de minune, ma intreaba ce fac si ii raspund dezarmant de sincer ca as cam dormi. Si da-i si razi. "La ora asta?" (era fo' 10 si un pic). "Da." Si da-i si razi in plen, cu sughitzuri... ca toti au zis ca e vrajeala de sot lasat acasa de capul lui. Am simtit brusc cum imi cresc dungi de pijama pe piele si o neliniste ciudata ca n'or sa mai fie medicamente compensate. Ma scutur de ghearele pensiei si castig un duel imaginar cu toata lumea pe ringul de dans, sub influenta unor substante ilegale. Imi revin... dar adevarul e ca si pe mine m-ar fi apucat rasul daca m-as fi auzit. Totusi, daca timp de zece ani intervalul vostru de somn ar fi undeva intre trei si sapte-opt dimineata, cred ca ati considera la fel de exotica aventura unui somn care sa inceapa la ora zece.
Intamplarea vine sa desavarseasca un sir, care ma face sa cred ca purul adevar e cea mai greu digerabila poveste. Truth is stranger than fiction, they say.
La agentie, in urma cu ceva timp trebuia sa livram cateva materiale printate. Evident, dimineata se termina un cartus de culoare si se comunica motivul intarzierii Clientului. Suntem acuzati de folosirea aceluiasi cliseu de scuza, cu care l-au obosit si altii. "Nu, pe cuvant, chiar asa s-a intamplat..." , "Lasati, lasati, doar trimiteti odata pana la sase". Generos, ne spunem, e abia pranzul. Rezolvam printarea, chemam curierul. Dupa vreo ora si ceva ne suna de la firma de curierat ca baiatu' a avut accident in trafic, nu e grav, dar trebuie sa recupereze pe altcineva care sa preia comanda. Nu ne vine sa credem, dar il lansam rapid pe al doilea curier cu pachetul si ne asiguram ca e in drum direct, nu i se poate intampla nimic. Ei bine, suna dupa alta ora firma si ne spune ca oprind pentru apa la un chiosc, i s-a furat scuterul celui de-al doilea curier si nu mai are ce pachet sa livreze !??!!! Imaginati-va cam ce lucruri de nereprodus a putut spune Clientul cand i-am povestit ce s-a intamplat si de ce am venit noi cu printurile in dinti, asa, un pic peste deadline. Si nici astazi nu crede ca totul a fost pe bune.
Mai scurt, exemplul unui amic, golan-simpatic, care ii spune nonsalant iubitei, cand apare la ore de neimaginat acasa, ca a fost la femei... i se raspunde scurt (efect scontat) "eh, pe dracu' tu la femei, zii ca iar ai iesit cu golanii si nu vrei sa ma enervez", "Da, mama". Si gata - rezolva in doua minute o discutie de doua saptamani cu spectru de consilier matrimonial deasupra capului.
Ce se'ntampla? Vineri seara, dupa o zi plamadita intr-o debara de iad, ajung acasa si ma las prada dilemei - bar, darts si club in coada cu Frinculestii sau sangria pe terasa cu Didi si Florin? Evident, incep sa motzai pe canapea, caci indecizia e cel mai bun antreu pentru somn (si nu cel de apa dulce). Ce ma gandesc, inainte sa adorm de-a binelea, ia sa o sun pe My Beloved sa vad ce face - ea in Delta, in team building.
O sun, aflu ca e beton acolo si ca se distreaza de minune, ma intreaba ce fac si ii raspund dezarmant de sincer ca as cam dormi. Si da-i si razi. "La ora asta?" (era fo' 10 si un pic). "Da." Si da-i si razi in plen, cu sughitzuri... ca toti au zis ca e vrajeala de sot lasat acasa de capul lui. Am simtit brusc cum imi cresc dungi de pijama pe piele si o neliniste ciudata ca n'or sa mai fie medicamente compensate. Ma scutur de ghearele pensiei si castig un duel imaginar cu toata lumea pe ringul de dans, sub influenta unor substante ilegale. Imi revin... dar adevarul e ca si pe mine m-ar fi apucat rasul daca m-as fi auzit. Totusi, daca timp de zece ani intervalul vostru de somn ar fi undeva intre trei si sapte-opt dimineata, cred ca ati considera la fel de exotica aventura unui somn care sa inceapa la ora zece.
Intamplarea vine sa desavarseasca un sir, care ma face sa cred ca purul adevar e cea mai greu digerabila poveste. Truth is stranger than fiction, they say.
La agentie, in urma cu ceva timp trebuia sa livram cateva materiale printate. Evident, dimineata se termina un cartus de culoare si se comunica motivul intarzierii Clientului. Suntem acuzati de folosirea aceluiasi cliseu de scuza, cu care l-au obosit si altii. "Nu, pe cuvant, chiar asa s-a intamplat..." , "Lasati, lasati, doar trimiteti odata pana la sase". Generos, ne spunem, e abia pranzul. Rezolvam printarea, chemam curierul. Dupa vreo ora si ceva ne suna de la firma de curierat ca baiatu' a avut accident in trafic, nu e grav, dar trebuie sa recupereze pe altcineva care sa preia comanda. Nu ne vine sa credem, dar il lansam rapid pe al doilea curier cu pachetul si ne asiguram ca e in drum direct, nu i se poate intampla nimic. Ei bine, suna dupa alta ora firma si ne spune ca oprind pentru apa la un chiosc, i s-a furat scuterul celui de-al doilea curier si nu mai are ce pachet sa livreze !??!!! Imaginati-va cam ce lucruri de nereprodus a putut spune Clientul cand i-am povestit ce s-a intamplat si de ce am venit noi cu printurile in dinti, asa, un pic peste deadline. Si nici astazi nu crede ca totul a fost pe bune.
Mai scurt, exemplul unui amic, golan-simpatic, care ii spune nonsalant iubitei, cand apare la ore de neimaginat acasa, ca a fost la femei... i se raspunde scurt (efect scontat) "eh, pe dracu' tu la femei, zii ca iar ai iesit cu golanii si nu vrei sa ma enervez", "Da, mama". Si gata - rezolva in doua minute o discutie de doua saptamani cu spectru de consilier matrimonial deasupra capului.
miercuri, 6 iunie 2007
From Barcelona with love
Happy anniversary for me and my beloved wife! Astazi aniversam trei ani de cand ne-am luat si in fata omenirii, nu doar a stelelor (nu-mi revin inca o data cu trecerea timpului asta dement). La multi ani, Iubita!
Prilej cu care postez ceva poze din Barcelona unde ne-am petrecut zilele trecute (am mers pa anticipatie si tranquilitate, cum spunea un prieten :).
Status ever-green
Asa cum amintea fratele Luca (aka "thesilentbob") sa nu uitam cateva picaturi de haz care ne-au inseninat in trecutul imediat (iertare ca nu mai stiu exact autorii primelor trei, au cam circulat prin rotatie... bagati-mi voi mintile in cap daca va aduceti aminte, va rog):
"Saprosan , tigrul Malaeziei"
"Fram, Ursul strengar"
"Mihail, caine cu cric"
....si celebrul "Baronul von Praaf" (bine Cezarica :)
"Saprosan , tigrul Malaeziei"
"Fram, Ursul strengar"
"Mihail, caine cu cric"
....si celebrul "Baronul von Praaf" (bine Cezarica :)
marți, 5 iunie 2007
Hot new entries status
1. Danez (Amariei) - "formatia OCS a inceput sa faca mare vulva..."
2. Cezarica (la mustatza de locul 1) - "vulvo, for life"
2. Cezarica (la mustatza de locul 1) - "vulvo, for life"
I was sitting on thoughts...
Pe aici, prin curtea scolii, ne jucam de-a engleza vorbita mot-a-mot dupa romaneasca neaosa. Nu ai deseori ocazia sa spui ca ti-e pofta de o "little food of potatos" sau de "molested beans". Poti sa ridici mai usor sprancene daca arunci cu of un "what my dick" sau "if you still burn it improperly, I'll introduce my legs too".
Iar inaintea unui pitch, nimic nu ajuta ;) mai mult decat un "Ladies Help!".
I was saying to give a beer for to enrich this post with something from you. Do you insert?
Iar inaintea unui pitch, nimic nu ajuta ;) mai mult decat un "Ladies Help!".
I was saying to give a beer for to enrich this post with something from you. Do you insert?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)